La pas prin Bucovina: Cetatea de Scaun a Sucevei și Muzeul Satului Bucovinean

Încă din copilărie (și grație părinților, care mi-au insuflat și încurajat această viziune), am preferat ca, în micile sau marile mele vacanțe, să îmbin relaxarea cu dezvoltarea mea personală. Cum? Descoperind locuri care îmi oferă mai multe informații despre istoria, cultura și civilizația locului pe care îl vizitez.

Cetatea de Scaun a Sucevei se alătură altor cetăți pe care le-am vizitat de-a lungul anilor (cetatea Făgăraș, cetatea Râșnov, cetatea Poenari, cetatea Neamț etc.). Chiar dacă majoritatea cetăților prezintă similitudini în ceea ce privește poziția, arhitectura și organizarea spațiului, fiecare reușește să păstreze farmecul propriu, propria „identitate”.

Odată ce am trecut pe lângă zona amenajată pentru mâncare și drumul ce ducea către Muzeul Satului Bucovinean, am simțit cum las în urmă prezentul contemporan și pășesc printr-o poartă de fier a timpului, ce avea să îmi deschidă calea spre trecutul medieval.

Am pășit cu multă curiozitate dincolo de poarta cetății și am cuprins cu privirea interiorul acesteia. Pe fundal, auzeam un amestec de limbi (română, germană, engleză), de care se făceau responsabili alți turiști.

Mereu am avut o slăbiciune pentru verdeață, pentru copacii înfrunziți, pentru acel verde crud care inspiră viață, naturalețe și simplitate. Când verdeața se strecura dincolo de ziduri, găsind un loc pe care să îl revendice în „tablou”, eram mult mai fericită. 

În „interiorul” interiorului, aveam să descopăr crâmpeie din istoria Moldovei: o prezentare a armelor medievale, a blazoanelor domnilor și boierilor moldoveni din secolele XIV-XVII și cea mai completă imagine a Cetății Sucevei.

Aveam să descopăr și un element de noutate expozițională în țara noastră - sistemele multimedia cu tematică istorică, care contribuiau la ancorarea turiștilor în această lume medievală prin materialele informative audio-video.

Mai târziu, aveam să descopăr că Cetatea de Scaun se transforma, în anumite perioade ale anului, într-un cadru perfect pentru diferite manifestări culturale (un exemplu fiind Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare”).

Înainte de a ajunge la Muzeul Satului Bucovinean, vizitasem deja alte muzee de acest tip (Muzeul Satului Maramureșean, Muzeul Zonei Pescărești și Muzeul Satului Vrâncean). Fiecare loc are povestea sa, are frumusețea sa, fiecare loc poartă amprenta tradiției românești, indiferent de zona în care se află (Suceava, Maramureș, Galați, Vrancea).

Acest muzeu în aer liber - cel mai tânăr dintre muzeele de acest fel din țară - reușește să expună în fața turiștilor potențialul etnografic al zonei prin materialul etnografic și folcloric original dispus sub o formă impresionantă, ce recreează lumea rurală din Bucovina pe o suprafață de 6 hectare.

Și acest muzeu servește, ocazional, drept locație pentru organizarea unor spectacole folclorice, târguri de meșteri populari și tabere de creație.

Cu ce gânduri am rămas în minte la finalul vizitei?

Trecutul încă are un loc rezervat în prezentul nostru, iar valoarea și autenticitatea pot fi conservate cu mult efort, cu implicarea comunității și a autorităților și prin interesul manifestat de turiștii români și cei străini.

Articole similare...

Arhivă