Un pod între generații prin propria cerneală...

RECENZIE DE CARTE: „Cafeneaua cu pisici” de Anna Sólyom

O nouă lectură care are în prim-plan felinele și modul în care ele ne inspiră și ne învață cum să trăim mai bine în societatea actuală.

CE CITIM ASTĂZI?RECENZIE DE CARTE

Anca Denisa Șogor

3/25/20263 min read

green and silver click pen

Impresii generale:

Când totul pare că nu merge în viața ta, se deschid noi uși, din locuri la care te aștepți mai puțin. Numai că ușa aceasta o aduce pe Nagore într-o cafenea... cu pisici. Față în față cu propria sa frică, acest suflet rănit alege să meargă mai departe și să lucreze în continuare în acest loc în care oamenii se relaxează în compania felinelor și își caută un prieten necuvântător care să îi însoțească acasă. Urmărind experiențele lui Nagore, cititorul descoperă povești de viață ascunse și comportamente sănătoase inspirate de fiecare pisică de la Neko Café.

Personajele:

Nagore este o persoană sensibilă și muncitoare, care luptă cu propriile probleme și, mai nou, cu propria teamă de pisici. Prin calitățile sale, a reușit să câștige aprecierea și respectul lui Yumi, proprietara cafenelei. Prin Yumi, mai exact prin naționalitatea ei, asistăm la un contact între culturi, care scoate la iveală diferențele dintre obiceiuri, mentalitatea și modul în care omul se adaptează la noul său mediu. Marc ascunde un suflet bun în spatele misterului, în timp ce bătrânul Elías inspiră și emoționează cititorul prin simplitatea și modestia lui, fiind un mentor pe măsura calității lui Marc.

Citate din carte

  • „În țările arabe și în Turcia pisicile au șase vieți. Și câte nouă, oriunde se vorbește limba lui Shakespeare. Dar de ce are nevoie o pisică de atâtea vieți? Iată cum dă explicația cuvenită un vechi proverb englezesc: În primele trei se joacă,/ În următoarele trei rătăcește pe străzi,/ Iar în ultimele trei stă acasă.” (p. 11)

  • „Dar poate că e mai bine să te împiedici decât să mergi pe un drum care nu duce nicăieri.” (p. 29)

  • „Am auzit cândva, la o conferință, că multe dintre problemele pe care le avem țin de lux. Ne preocupăm penntru tot felul de mărunțișuri, chiar și pentru chestiuni lipsite de orice importață. Nu crezi? În schimb, pisicile sunt experte în a se ocupa de ceea ce le interesează pe ele, în loc să se pre-ocupe.” (p. 55)

  • „Știți, sutem atât de obișuiți cu a face, că am pierdut arta de a fi.” (p. 104)

  • „El mi-a dezvăluit adevărata semnificație a sperietorii de ciori. Evident, rolul ei e să sperie păsările, pentru că seamănă cu un fermier care ar putea să le omoare ca să nu-i mănânce semințele. Totuși, câd păsările își înving teama, apare și oportunitatea, pentru că sperietoarea de ciori indică exact locul unde se găsește hrana. Nu este fabulos? Ascunsă de temerile noastre se găsește tocmai comoara pe care o căutăm.” (p. 148)

Cititorul... și cartea

Concluzii

🐱 Pisicile sunt muze și surse de inspirație: inspiră liniște prin atitudinea lor și atrag admirația celor din jur. Dincolo de ilustrația drăguță de pe copertă și de titlul interesant, am fost intrigată de citatul „Nu ai nevoie de șapte vieți, poți găsi fericirea și în aceasta”.

📖 Țin minte că recent a apărut un trend „personajul în care mă regăsesc” – la acea vreme, treceau mai multe idei prin mintea mea, dar nu mă puteam opri asupra unui personaj. Cu Nagore, însă, lucrurile au decurs altfel. Proaspăt ieșită dintr-o relație toxică de lungă durată, acceptă oferta prietenei sale din motive financiare: să lucreze la cafeneaua lui Yumi și să își înfrunte zilnic teama de pisici. Evoluția sa, redescoperirea sinelui... ambele au un parcurs natural, influențat de interacțiunile cu cei opt „copii” care așteptau să fie adoptați, cu proprietara cafenelei, cu Marc (de care se simte tot mai atrasă) și bătrânul profesor Elías.

🎨 A fost o lectură plăcută, care m-a inspirat, iar textul s-a parcurs cu ușurință (chiar dacă uneori organizarea sa, respectiv a capitolelor, părea mai degrabă episodică/fragmentată). Am reținut idei interesante, universal valabile, și am zâmbit când am văzut cum norii cenușii de pe cerul protagonistei se risipesc pentru a lăsa loc razelor de lumină: în final, Nagore a reușit să depășească blocajul personal și nu a renunțat definitiv la pasiunea pentru desen, iar în viața ei au rămas persoane valoroase, care o iubesc sincer și o susțin – ceea ce m-a bucurat nespus.

Articole similare...

Arhivă

green and silver click pen